Data for Development Results – Istanbul, 8-9 iunie 2016

DistribuieTwitterGoogle+Facebook

Data Results Istanbul

În perioada 8-9 iunie 2016, s-a desfășurat la Istanbul reuniunea regională Data for Development Results, organizată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare și Ministerul Finanțelor din Slovacia, cu privire la buna guvernare, activismul digital, relația cu cetățenii și importanța strategiilor de deschidere a datelor din administrația publică în acest context.

În cadrul conferinței, au fost abordate următoarele subiecte:

  • Importanța datelor deschise în contextul Strategiei pentru dezvoltare durabilă și contribuția la creșterea egalității de șanse;
  • Cum reușesc datele deschise să îmbunătățească modul de guvernare și să contribuie la creștere economică;
  • Perspective regionale – Slovacia, Georgia, Serbia, Republica Moldova, Turcia, Macedonia, Kazahstan s.a;
  • Cum ajută deschiderea procesului de achiziții publice la creșterea eficienței bugetare;
  • Orașe inteligente pentru cetățeni;
  • Parlament deschis: transformarea relației dintre societate civilă și Parlament;
  • Cum contribuie datele deschise la schimbare;
  • Cum putem folosi datele statistice;
  • Achiziții deschise;
  • Legislație deschisă;
  • Date deschise în administrația publică.

Îmbunătățirea modului de guvernare și creșterea economică se numără printre beneficiile datelor deschise și pot rezulta din:

–      economisirea timpului alocat diferitelor acțiuni și procese, atât de către administrație, cât și de cetățeni, societate civilă și mediu privat;

–      măsuri  anticorupție;

–      stimularea mediului privat și creșterea încrederii acestuia, ceea ce va genera investiții;

–      încurajarea companiilor private de a publica propriile date în format deschis (ex: efectele asupra mediului)

–      oportunitate pentru ziariști, programatori sau alte entități care pot folosi datele într-un fel în care statul nu poate sau la care funcționarii nu s-au gândit, identificând astfel chiar și deficiențe de sistem care, odată găsite, pot fi îndreptate;

–      adaptarea la evoluția societății prin schimbarea culturii organizaționale și a modalității de comunicare.

Un stat poate beneficia de astfel avantaje doar dacă administrația înțelege aceste beneficii și dacă este decisă să se schimbe.

Emmanuel Letouz (Data-Pop Alliance) a apreciat că un instrument precum Big Data poate ajuta la monitorizarea și promovarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, controlând implicit indicatori precum sărăcia, situațiile de urgență, rata criminalității, speranța de viață sau asigurarea condițiilor necesare persoanelor cu dizabilități. Dincolo de acțiunea de monitorizare, trebuie să asigure însă o schimbare structurală și în procesul decizional, completate de participarea cetățenilor și respectarea unor standarde de etică și de calitate. Educarea consumatorilor de date este, de asemenea, esențială în proces.

Mustafa Nayyem, journalist din Ucraina, a împărtășit experiența țării sale, care a profitat de schimbările politice și structurale pentru a promova transparența și a crește încrederea cetățenilor cu ajutorul datelor deschise: publicarea declarațiilor de venit ale funcționarilor, deschiderea procesului de achiziții, parteneriatul public-privat, aderarea la Open Parliament, reformarea personalului de poliție și publicarea informațiilor despre activitatea acestuia.

Mai multe state din regiune își îmbunătățesc treptat experiența cu datele deschise și modernizarea administrației:

  • Kazakhstan: publicarea centralizată a datelor deținute de administrație, precum și a serviciilor publice furnizate;
  • Bosnia: aplicații utile ale orașelor pentru cetățeni, stimularea participării acestora prin întâlniri de grupuri mixte sau incubatoare, unde sunt consultați cu privire la tipurile de informații și date pe care le doresc de la administrație;
  • Serbia: utilizarea în elaborarea de politici publice și strategii;
  • Georgia: crearea posibilității de a adresa online solicitări de date specifice prin intermediul portalului. Succesul a fost mai mare după aderarea la Open Government Partnership și stimularea participării cetățenilor și societății civile.

Majoritatea statelor s-au confruntat încă de la început cu probleme, fie că nu au avut date colectate în format electornic, ci provenite doar din dosare fizice, fie că datele nu sunt corect introduse, fie că funcționarii sunt reticenți. Implicarea societății civile și dorința politică, stimulate de dorința societății de îmbunătățire a serviciilor și de creștere a transparenței, pot influența succesul implementării strategiilor de date deschise.

Cei prezenți la reuniune au fost de acord că problemele nu se rezolvă prin simpla publicare de date și că trebuie să existe facilitatori care să utilizeze acele date, să filtreze mesajele și nevoile cetățenilor. State precum Serbia, Slovacia sau India au exemplificat utilitatea platformelor colaborative. La hackathoanele din Serbia, spre exemplu, un reprezentant al instituției face parte din echipă, alături de activiști, programatori, designeri.

În mod cert, rata de succes este mai ridicată acolo unde societatea civilă este foarte implicată, analizează datele, promovează rezultatele, publică la rândul ei datele colectate în format deschis. Rise Moldova a reușit să utilizeze date deschise în investigații jurnalistice, utile în lupta anticorupție și, chiar dacă impactul nu este imediat, susține că este unul dintre puținele instrumente pe care societatea le are pentru a lupta. Slovacia le mai folosește pentru investigații legate de activități ilicite ale companiilor. Analiza datelor deschise trebuie făcută responsabil sau, în orice caz, trebuie să se țină cont de mai mulți factori, nu numai de indicatorii vizați de datele respective.

Domeniile de interes constant și comune pentru cetățenii din statele participante sunt bugetul și cheltuielile, achizițiile, transportul, mediul, sănătatea, educația, infrastructura.

Guvernul trebuie să învețe să folosească datele deschise în elaborarea de strategii și în procesul decizional. În acest sens, în domeniul administrației, câteva propuneri au fost:

–      funcționarii trebuie pregătiți, trebuie să deprindă abilități legate de asumarea responsabilității, eficiență s.a.;

–      datele deschise trebuie să facă parte dintr-o politică publică, o strategie coerentă a unui guvern deschis, conexată unei strategii guvernamentale de comunicare;

–      portalul de date deschise trebuie să asigure feedback, dar și sprijin celor interesați fie de anumite date, instruire sau suport tehnic;

–      promovarea sistemelor open source și cloud.

Nu în ultimul rând, este nevoie de sprijin și acord politic, precum și de promovarea intensă a conceptului la nivel instituțional (un motto specific țării ar ajuta), cu exemple specifice/instituție și implicarea tuturor actorilor: guvernamentali, ONG-uri, jurnaliști, mediu academic și mediu privat.

La nivel instituțional, este recomandat ca ofițerul de date deschise să colaboreze cu personalul juridic și persoana responsabilă pentru accesul la informațiile de interes public.